expozitia artistei Lucia Maftei

expozitia Journey Goes On / David Luka Kapiashvili

Luni, 25 martie 2013, a avut loc la Centrul Artelor Vizuale (Galeria Căminul Artei) vernisajul expoziţiei Journey Goes On, a artistului David Luka Kapiashvili, eveniment organizat de Uniunea Artiştilor Plastici din România şi Ambasada Republicii Georgia la Bucureşti.

            Artistul georgian este interesat de relaţia dintre natură, tradiţie şi modernitate, excluzînd din ecuaţie posibilul sufix "ism". Această idee stă la baza unui proiect iniţiat şi dezvoltat în ţara sa, în încercarea de a crea punţi de legătură între culturi, prin intermediul celor care fac artă, nu a celor ce o comercializează. Călătoria sa, care l-a purtat acum în România, este parte a amintitului proiect.  

            Într-o expoziţie a lui David Luka, bunăoară Journey Goes On, putem găsi cele mai surprinzătoare idei şi obiecte, de la interpretări libere ale temei iconografice Hodighitria, pînă la elefanţi, bufniţe şi himere, de la radiouri şi aparate de telegrafie, pînă la instrumente muzicale funcţionale ori deformate, măşti sau ambalaje de parfum. Din anumite puncte de vedere, spaţiile în care se desfăşoară artistul adoptă atributele unui cabinet de curiozităţi. 

            Dacă ansamblul este dirijat scenografic în direcţia amintită, arta lui David Luka Kapiashvili nu este în nici un caz o glumă. Publicul bucureştean este aşteptat de o expoziţie proaspătă, plină de şarm şi culoare, pînă pe data de 7 aprilie.

Mihai Plămădeală, critic de artă

expozitia Nedelcu / Grosu

Metamorfozele figurii

 Diferiţi ca opţiune stilistică şi câmpuri poetice frecventate, pictorul Liviu Nedelcu şi sculptorul Alexandru Grosu au în comun aceeaşi extindere a relaţiilor de formalizare şi strategii de metaforizare, dintre imagine si realitate, nesegmentată de rigorile unui realism mimetic sau al unui abstracţionism radical. Cei doi artişti evoluează firesc între polii reprezentării şi autoexpresiei pe un traseu mediat de intensitatea subiectivizării, de dominanta expresionistă, ale cărei diferenţe de interpretare creativă diferă, însă, nu doar în funcţie de datele impuse de rigorile spaţializării sau condiţia materializării semnelor (sintagmelor vizuale), ci şi a referinţelor culturale şi directe la realitatea concretă, uneori deja filtrată cultural, şi de  statutul semantic.

Liviu Nedelcu propune în selecţia de lucrări actuală un crochiu al creaţiei sale din ultimii ani, marcând această complexitate a problemelor plastice, şi teoretice, impuse de vocaţia sa expresionist lirică (gestuală) în concurenţă cu interesul pentru teme culturale ca Frumosul concentrat în elocventa sinecdocă a frumuseţii feminine, sau filonul autobiografic, cu capacitatea sa de generalizare. Un alt nucleu semantic îl constituie experienţa sacrului, cu sistemul său iconografic, tratat cu o adaptare stilistică actualizantă a rigorilor reprezentării tradiţionale ale creştinismului răsăritean, segment al creaţiei care nu a fost, programatic, inclus acestei expoziţii.

Dar aceste solicitări variate care asigură înnoirea permanentă a repertoriilor sale nu produce rupturi stilistice, ci, integrându-se esteticii hibridării şi metamorfozelor şi mixajelor de limbaj, integrează cel mai ades discursurile figurative, mai sintetice sau mai pronunţat mimetice, dinamicii libere şi impulsive a spaţializărilor sale expresionist lirice. Chiar şi atunci când subiectul imaginii cere o stabilizare provizorie, sau sugerează un preludiu al ieşirii din timpul uman, prezenţa neliniştită a timpului este semnalată de vibraţia unor elemente de context sau chiar semnalează figurat timpul în desfăşurare, chiar dacă devenit exterior (de pildă, în succesivele portrete duble ale părinţilor, de o calmă retorică a solitudinii şi poate a reîntoarcerii la timpurile nondiscursive, latente, în marginea cărora se derulează imperiul facticităţii).

Prezenţa acestui patos al concretului niciodată absent din profunzimea referinţei asigură picturii sale ce coagulează gestul în semn, discursul liber în temporalitatea materializată şi generatoare de materialitate spaţializare integrată substanţei sau integratoare, localizantă, acea densitate narativă şi reflexivă a libertăţii care nu sacrifică în favoarea unei purităţi stilistice fastuoasa bogăţie a lumii efemere dar mirifice, vitale, impure, dar seducătoare, a permanentei regenerări. Regenerarea biologică, dincolo de o identitate individualizantă, ca principiu al permanenţei în act  (sugerat de o lucrare gestual abstractă, „Cuibul”), sau de senzualitatea nudurilor feminine. Indiferent de regimul formei, mimetice sau gestual informale, formă în devenire şi disoluţie, constanta creaţiei sale este o picturalitate care nu lasă evenimentul sau figura, pata sau figura, să se detaşeze monadic de spaţiu, şi senzualitatea rafinată a cromaticii sale, ce armonizează la nivelul compoziţiei sau seriei ce compune o suită, şi în fiecare dintre detaliile suprafeţei, ce are, la rândul său statutul unei compoziţii.

Alexandru Grosu investighează, la aceeaşi intersecţie fertilă dintre  investirile analitic plastice (conducând spre explicitarea structurii) şi semanticitatea sa ca joc referenţial deschis. Multe dintre ciclurile de lucrări legate tematic sau dintre proiectele monumentale sunt centrate de figura umană, descriptiv sintetizată sau redusă la un semn aproape (dar niciodată cu desăvârşire) abstract. Uneori, figura umană cel mai ades eroizată, impostată autoritar în spaţiu, este substituită de o figură animalieră emblematică, încărcată de suplimente de semnificaţie ce o integrează mitologiei umanului. Proiectul său expoziţional actual explorează un câmp problematic plastic delimitat de avangardismul istoric, încă neradicalizat în disjuncţia sa faţă de modernismul al cărui program novator era bazat pe  preocupările pur formale sub semnul esteticităţii autonome la a cărui provocare a replicat antiestetismul şi extrateritorialitatea traseelor avangardiste, plasându-şi  interesul în dialogul dintre volum, ca prezenţă şi absenţă, ca definit de masă autoritară sau ca grafie ce antrenează zone de consistenţă sau dematerializare cu funcţie expresivă.

Dacă în compoziţiile în care volumul disciplinează o materie dură, densă, golul colaborează cu tensiunile ce dizlocă – după un program constructiv explicit, spaţializând formele pentru a simultaneiza parcurgerea temporal discursivă a segmentelor/suprafeţelor –,  reducţia spre grafie îi lasă acestei prezenţe/absenţe rolul de a substanţializa spaţiul şi astfel figura. Tensionatele linii de forţă de o intensitate expresivă ce indică fără echivoc apartenenţa stilistică. Relaţia constructivă gol-plin sau volum imaterial şi vector linear constructiv operează însă sub determinarea unui nucleu semnificativ, relevându-şi operaţionalitatea metaforică. Acesta este regimul seriei figurative, expresioniste, – seria de cai în care spaţiul operează macerant, solidar unui timp ostil, sau  sublimant, aderent pe semnificaţiile ascensionale ale dematerializării. Artistul expune şi o serie de piese monolite, consistente, al căror regim este un abstracţionism izomorf repertoriilor biologice, reactualizând fertilele trasee ale suprarealismului nonarativ, dar sub regimul unui formalism mai puţin exuberant.

    

                                                                                   Alexandra Titu

expozitia ALINA RIZEA

expozitia HIROKO TATE

ARHETIP Moritz / Florian

”ARHETIP”

Ceramică-Sticlă şi Fotografie

comunicat de presă

Titlul proiectului expoziţional iniţial ARHETIPARE, al artiştilor clujeni Andrei FLORIAN şi Eugen MORITZ, cuprinzând lucrări de ceramică-sticlă şi artă digitală, mixed-media, îşi extrage originea din componentele sale lingvistice: arhetip, arhetipal, arhaic, arhitectură, arhitecturare, tip, tipar. Din această complexă agregare lingvistică, rezultă şi formula de decodare a conţinutului semantic al acelui proiect. Proiectul de faţă însă revine la o formulă mai concentrată, aceea de ARHETIP. Complicitatea a două domenii ale artelor vizuale, la prima vedere incompatible, desconspiră la o analiză mai atentă multiple interconexiuni, reale sau virtuale, dincolo de vechea şi deja consacrata legătură profesională şi de prietenie a artiştilor. Acestea rezultă din alăturarea a două domenii diferite net, atât prin mijloacele de exprimare, natura şi expresia materialelor de operare, cât şi a raportului obiectului lor cu spaţiul; obiectul din ceramică şi sticlă spaţial pe de o parte şi imaginea foto sau pictată plată, parietală, pe de alta.

Tridimensionalul concret al reprezentării obiectuale al lucrărilor din ceramică şi sticlă, aparţinând lumii simbolice profunde a artistului ceramist şi sticlar Andrei Florian, obiecte realizate într-o manieră conceptuală personală şi tehnici clasice (modelare liberă şi fuzionare), de mare rafinament şi fineţe a execuţiei, se opune armonic, bidimensionalului parietal al imaginilor preluate sau construite în tehnici foto de ultimă oră, prelucrate apoi prin procedee digitale sau reconsiderate plastic prin surprinzătoare intervenţii picturale, de o deosebită ţinută artistică, din lucrările artistului fotograf şi pictor Eugen Moritz.

Tematica abordată de Andrei Florian în cicluri mai mari de lucrări, Relicvariul, Pomul, Portalul, Altarul, Cununa, Cartea, Omul este punctată de reprezentări singulare din sticlă sau modelate din gresii diverse precum Peşte şi Fructul Ispitei şi creează o benefică atmosferă de contemplaţie meditativă.

Eugen Moritz prezintă în contrapartidă prin imaginile sale o gamă de arhetipuri tematice extrem de actuale, precum Sinele, Femininul, Masculinul, Constructiv-Disctructiv sau Cosmic, constând în arhitecturări grafice inedite, realizate digital din care unele generează trăiri de o mobilitate şi vivacitate surprinzătoare.

Ambii sunt licenţiaţi ai I.A.P. “Ion Andreescu” şi membrii ai U.A.P.R. iar începând din 1990 artişti şi dascăli universitari, apoi doctori în arte vizuale ai U.A.D. Cluj, implicaţi în programele pedagogice şi de colaborare inter-universitară, membri în foruri decizionale ale Universităţii de Artă şi Design şi cu o prodigioasă activitate artistică, teoretică şi de cercetare.

Pictorul şi artistul fotograf Eugen Moritz, prin mobilitatea specifică a domeniului său, participă la numeroase Expoziţii, Festivaluri şi Saloane naţionale şi internaţionale de grup, încă de la absolvire. El deţine un portofoliu impresionant de premii şi medalii ale unor foruri artistice recunoscute din Ungaria, Austria, Polonia, Franţa, Belgia, Olanda, Grecia, Iran, Maroc, SUA şi Japonia. Expoziţiile sale personale în galerii private, ale UAP sau muzeale sunt de asemenea numeroase şi frecvente la Cluj, Oradea, Aiud sau Negreşti-Oaş. Eugen Moritz este implicat în numeroase acţiuni manageriale, de jurizare, curatoriale şi coordonare artistică, fiind o autoritate recunoscută, în programe pedagogice, festivaluri interne şi internaţionale de fotografie şi film. Scrie cărţi şi articole, fiind şi autorul unor cataloage ale propriei creaţii şi este menţionat şi recunoscut în numeroase publicaţii de profil, ca o importantă personalitate artistică în domeniu.

Artistul ceramist şi sticlar Andrei Florian, cu o activă şi constantă implicare artistică, pedagogică, managerială, oranizatorie şi curatorială, este membru al Filialelor Judeţene UAP la Cluj-N. şi Braşov şi membru fondator al CeramArt din Cluj şi al deja consacratului grup Bunavestire din Negreşti-Oaş. El dobândeşte un impresionant portofoliu de participări la prestigioase expoziţii, saloane şi bienale interne şi externe. Deţine un palmares bogat în expoziţii personale, la Cluj-Napoca, Satu Mare, Braşov şi Bucureşti, participând totodată la prestigioase Simpozioane sau Conferinţe externe în Italia, la Roma, Croaţia-Zagreb, Cehia-Praga, Spania-Bilbao sau interne cu participare internaţională, la Bucureşti, Cluj, Satu-Mare, Sibiu, Oradea Sighetu-Marmaţiei şi Negreşti-Oaş. Participă la expoziţii de grup din cadrul unor saloane şi bienale din  muzee, galerii UAP sau private din ţară, la Bucureşti, Cluj, Sibiu, Oradea, Alba-Iulia, Deva, Timişoara, Braşov, Craiova, Ploieşti, Bistriţa, Satu-Mare, Baia Mare, fiind în implicat şi în iniţierea, jurizarea şi organizarea acestora. Are de asemenea o bogată contribuţie teoretică în domeniul artistic şi pedagogiei, fiind autor de cărţi, cataloage, articole şi cursuri de specialitate publicate la edituri recunoscute. Artistul este menţionat în articole şi texte ale unor importanţi critici români publicate în reviste şi cataloage de prestigiu. El este deasemenea autor de cursuri şi iniţiator de discipline în cadrul UAD.

Artiştii se bucură de mare notorietate în lumea artistică din Cluj şi din ţară, fiind prezenţi în manifestările locale, naţionale şi internaţionale ale Asociaţiilor profesionale din care fac parte.

Proiectul de faţă prezent acum la Bucureşti la Centrul Artelor Vizuale–Căminul Artei cu titlul generic ARHETIP este reeditarea în format restrâns a celui iniţiat la Cluj în 2012 la Muzeul de Artă aducând alături artiştilor expozanţi, trei prestigioşi parteneri instituţionali clujeni: U A P Filiala Cluj, Univ. de Artă şi Design şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţii în care expozanţii ca membrii, dascăli sau colaboratori susţin importante şi meritorii activităţi profesionale de peste două decenii.

expozitie de grup Tabloul articulat

expozitie de pictura ART OBER

Noaptea alba a galeriilor

Arte in Bucuresti, Salonul de Toamna editia a IIIa

A R T E    ÎN    B U C U R E Ş T I 2012

c     o     m     u     n     i     c     a     t

Uniunea Artiştilor Plastici din România în parteneriat cu Serviciul Cultură - Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism - Primăria Municipiului Bucureşti şi Biblioteca Naţională a României vă invită să vizitaţi expoziţiile Arte în Bucureşti, deschise în perioada 12 septembrie - 6 octombrie 2012.

Proiectul, aflat la cea de-a III-a ediţie, se înscrie în cadrul evenimentului Zilele Bucureştiului şi are ca scop promovarea artelor vizuale, ca valori culturale şi patrimoniale.
Expozanţii sunt artişti vizuali din Bucureşti dar şi invitaţi speciali.
Arte în Bucureşti va face accesibile publicului bucureştean cele mai noi creaţii ale artiştilor vizuali, lucrări din domeniul arte plastice, arte decorative şi multimedia. Acest eveniment, dedicat artelor vizuale contemporane, se va finaliza prin realizarea unui catalog de artă şi acordarea a zece premii pe domeniile pictură, sculptură, grafică, arte decorative, multimedia, cartea obiect. Un premiu de debut va fi decernat unui tânăr pentru cel mai bun text critic scris despre eveniment.
Lucrările, selecţionate din toate domeniile artelor vizuale, vor fi expuse în galeriile: Orizont, Simeza, Centrul Artelor Vizuale ( Galeriile Căminul Artei), Atelier 35 precum şi în spaţiul expoziţional de la Biblioteca Naţională a României.

Vernisajul va avea loc în data de 21.09.2012 ora 13:00 la Galeria Centrul Artelor Vizuale.